Despre noul Cod Administrativ: retragerea unor drepturi și restricții privind folosirea limbii materne

06.07.2019 | Actualitate politică
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Despre noul Cod Administrativ: retragerea unor drepturi și restricții privind folosirea limbii materne

În ultima săptămână din iunie, guvernul a modificat Codul Administrativ printr-o OUG și a modificat mai multe reglementări adoptate anterior în Parlament. Deși în cadrul procedurii de modificare din 3 iulie au fost introduse câteva schimbări, noul act normativ conține încă o serie de prevederi care sunt în defavoarea minorităților naționale, inclusiv cea maghiară.

După cum se știe, Codul Administrativ, adoptat în 2018, și care conținea unele reglementări care susțineau drepturile lingvistice ale minorităților naționale din România, a fost contestat de PNL, USR și de președintele statului la Curtea Constituțională. Guvernul a decis apoi să soluționeze problema Codului Administrativ prin adoptarea unei OUG. Dispoziții/prevederi care diminuează garantarea drepturilor existente pentru minoritățile etnice, inclusiv cea maghiară:

  1. Se elimină principiul drepturilor câștigate: prin modificări legislative din anul 2006  minorităților naționale din România li s-a garantat menținerea drepturilor de folosire a limbii materne chiar dacă, în anumite situații, ponderea minorității respective dintr-o localitate scade sub pragul de 20 procente, stabilit de lege. Potrivit noii versiuni a Codul Administrativ, acest aspect este valabil numai până la data validării rezultatelor următorului recensământ, acesta însemnând practic desființarea principiului dreptului câștigat.

  2. Documentele Consiliului Local vor fi aduse la cunoștință publică numai în limba română. Până în prezent, ordinea de zi și hotărârile cu caracter normativ trebuiau făcute publice și în limba minorității. (OUG conține două dispoziții contradictorii privind această problemă: una prevede că documentele ședinței trebuie aduse la cunoștință publică numai în limba română, iar cealaltă dispoziție prevede ca proiectul ordinii de zi și hotărârile adoptate să fie publicate și în limba minorității naționale – acest aspect conferă posibilitatea unor dispute de interpretare juridică, care vor face imposibilă aplicarea legii pentru minoritățile naționale).

  3. În localitățile unde ponderea unei minorități naționale este de cel puțin 20%, autoritățile administrației publice locale și alte instituții publice vor asigura folosirea și a limbii minorității naționale în relațiile cu membrii unei comunități naționale, spre deosebire de forma anterioară aflată în vigoare, care prevedea obligația de a asigura folosirea limbii minorității respective.

  4. A fost eliminat articolul 612 al formei parlamentare introdus pentru unitățile administrativ-teritoriale în care ponderea unei minorități naționale a scăzut sub pragul legal conform recensământului organizat ulterior anului 2001, iar obligația legală de asigurare a folosirii limbii minorității naționale nu a fost pus în aplicare din vina autorităților administrației publice locale, deși exista această obligație legală prin Legea nr.215/2001.

  5. Forma parlamentului prevedea asigurarea dreptului de folosire a limbii materne la companiile de transport public, furnizorii de servicii (energie termică și apă), și instituția prefectului – însă textul ordonanței de urgență a guvernului nu include aceste aspecte.

  6. Se elimină posibilitatea prevăzută în forma parlamentară ca în localitățile unde ponderea unei minorități naționale depășește 20% să existe indicatoare multilingve pentru străzi, piețe și parcuri.

  Amendamente incluse în a doua OUG:

1. În cazul indicatoarelor de la intrarea în localități și al inscripțiilor de pe fațada instituțiilor, a fost eliminat termenul bilingv (s-a revenit la starea inițială, vor fi  menținute indicatoarele cu denumirile localităților care, conform tradițiilor istorice, erau trecute în multe localități în mai multe limbi)  

2. Pe baza principiului autonomiei locale, a fost stabilit dreptul autorităților administrației publice locale de a decide la nivel local în privința aplicării drepturilor lingvistice, în localitățile unde procentul minorității naționale nu atinge pragul prevăzut de lege. Reglementarea este valabilă pentru orașe precum Zalău, Brașov sau Turda. (Acest aspect ar fi fost cu adevărat singurul progres al codului pentru anumite localități, anulat însă prin faptul că guvernul a eliminat principiul drepturilor câștigate.)  

De asemenea, credem că este extrem de discutabilă reglementarea care prevede că interesul public național are prioritate față de interesul public local: deoarece nu există o definiție precisă a conceptului de interes public, prevederea poate fi interpretată, conferă posibilitatea de abuz nu doar în relația dintre majoritate și minoritate, dar este și dăunătoare pentru administrația publică din România în ansamblul ei. Poziția UDMR este clară: comunitatea locală cunoaște cel mai bine problemele de la nivel local, decizia trebuie să rămână în atribuția lor. OUG va fi readus din nou pentru dezbatere în Parlament în toamnă - reprezentanții Uniunii își vor susține în continuare amendamentele propuse anterior.
Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.