Kelemen Hunor

Încăpăţânarea de a avea opt regiuni este o greşeală, un eşec pentru România - INTERVIU AGERPRES

13.02.2013 | Uniunea Europeană , Actualitate politică
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Încăpăţânarea de a avea opt regiuni este o greşeală, un eşec pentru România - INTERVIU AGERPRES

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, consideră că proiectul care vizează împărţirea administrativ-teritorială în opt regiuni este un "eşec". El a anunţat, într-un interviu acordat AGERPRES, că începând din 20 februarie Uniunea va avea consultări cu structurile administrative locale pe acest subiect, urmând ca până în luna aprilie să prezinte propria variantă de regionalizare. Kelemen a spus că, potrivit analizelor Uniunii, ar trebui ca trei-patru judeţe să formeze o singură regiune de dezvoltare. El susţine că UDMR va insista pentru o gândire mult mai apropiată de realitatea din societate şi pe posibilitatea de a asigura o dezvoltare armonioasă între judeţele din aceeaşi regiune de dezvoltare.Potrivit liderului UDMR, argumentele Uniunii vor fi atât economice, sociale, cât şi legate de posibilitatea de a asigura resurse pentru creştere şi şanse egale pentru fiecare judeţ din interiorul regiunilor de dezvoltare.Hunor Kelemen a vorbit şi despre recentele discuţii dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Budapesta pe tema afirmaţiilor referitoare la steagurile secuilor, făcând apel la soluţionarea oricărui conflict prin dialog.Liderul maghiarilor a făcut şi câteva precizări cu privire la amendamentele pe care UDMR le-ar putea aduce unui proiect de revizuire a Constituţiei.

AGERPRES: Recentele declaraţii ale secretarului de stat din MAE ungar au strârnit o serie de reacţii, nu neapărat prietenoase, între autorităţile române şi cele din Ungaria. Care credeţi că este soluţia pentru calmarea spiritelor de o parte şi de cealaltă?

Hunor Kelemen: Tot politicenii au posibilitatea şi capacitatea de a linişti spiritele, fiindcă tot politicienii au aprins spiritele. De aceea, eu de fiecare dată am spus că trebuie să apelăm la calm şi raţiune. Am apreciat poziţiile celor doi miniştri de Externe, de la sfârşitul săptămânii trecute, şi ştiu că ei au dorit şi au şi comunicat că toate aceste chestiuni trebuie tratate în mod responsabil, fără declaraţii pripite şi fără să intrăm într-o zonă emoţională de unde nu mai reuşim să ieşim. Problema steagului secuiesc este falsă, din punctul nostru de vedere. Însemnele sau steagurile sau simbolurile comunitare sunt folosite de două decenii, de după Revoluţie, în România, şi nu numai în secuime. România este o ţară complicată - există identităţi regionale puternice, identităţi locale foarte puternice. Ceauşescu a dorit o uniformizare a societăţii, nu a reuşit. Şi nu a reuşit fiindcă oamenii au ţinut la aceste identităţi, şi moldovenii, şi muntenii, şi oltenii, şi bănăţenii, şi transilvănenii, şi secuii, şi toţi.

După '90 a apărut această dorinţă de a folosi simbolurile comunitare, simbolurile regionale şi nu a deranjat pe nimeni. Judeţele, încet-încet, şi-au votat aceste simboluri judeţene, steaguri. Unii au făcut şi steme şi stema s-a aprobat prin hotărâri de guvern. Astfel, am intrat în rândul ţărilor europene, ţărilor occidentale şi, din acest punct de vedere, lumea a constatat şi a trăit cu această realitate. Anul trecut, s-a trezit un prefect din Covasna, după schimbarea Guvernului, şi a început să agite spiritele şi reacţiile au fost pe măsura intenţiilor şi deciziilor luate de prefect.

AGERPRES: Dar avem o hotărâre a unei Curţi de Apel în privinţa folosirii drapelului secuiesc în Harghita ...

Hunor Kelemen: Folosirea acestor însemne, acestor simboluri comunitare nu poate fi interzisă, nici prin decret, nici prin ordin, nici prin decizie, prin puterea prefectului, a autorităţilor, fiindcă mentalitatea spune altceva. Este o problemă artificial creată, fiindcă noi am trăit cu toţii în această realitate şi am foarte multe exemple, de la Neamţ, unde stă bine-mersi steagul regiunii cu însemnele vechi ale Moldovei, de la Câmpia Turzii şi Turda, până la Ţara Moţilor, Ţara Bârsei, Braşovul, Sibiul, Sighişoara. Toţi au aceste însemne. Acum, Harghita şi Covasna au mers pe varianta simbolurilor secuieşti care au o istorie de 400 de ani. S-a votat în Consiliul judeţean, în Harghita, acum câţiva ani, pentru steagul judeţului Harghita, steagul secuiesc. Atunci, a fost această hotărâre atacată la Curtea de Apel Mureş. Curtea, acum câţiva ani, a dat o hotărâre prin care a respins solicitarea de a fi anulată hotărârea Consiliului. Anul trecut, după ce iarăşi spiritele au fost agitate de Codrin Munteanu şi de încă câţiva "oameni deştepţi" şi naţionalişti de serviciu, atunci iarăşi a apărut unul care a contestat, din nou, acea hotărâre a Consiliului judeţean şi aceeaşi Curte de Apel a dat o hotărâre exact pe dos.

Din acest punct de vedere, şi justiţia în România lasă de dorit şi abordarea justiţiei. Este aproape imposibil să dai argumente raţionale, de ce acum câţiva ani hotărârea Consiliului judeţean a fost ok şi, deşi legislaţia nu s-a schimbat, la sfârşitul anului 2012 nu mai era bună hotărârea. Oamenii, de aceea, nu au încredere în justiţie. Fiindcă ei văd în toate domeniile, de la divorţ, până la furtul de găină şi până la chestiunile mult mai serioase, decizii absolut contrare, pe speţe identice sau asemănătoare. Oricum, dacă hotărârea Consiliului judeţean va fi anulată, trebuie să respectăm decizia instanţei. Dar, asta nu înseamnă că nu vom folosi simbolurile comunitare. Eu vă spun şi fac apel la calm şi raţiune fiindcă lucrurile foarte uşor se scapă de sub control. Şi dacă ne trezim cu toţi locuitorii din acea zonă cu steagul secuiesc în geam, pe case, efectul va fi mult mai puternic decât cred unii. Sau dacă ne trezim - că se poate face legal - cu stâlpul în faţa primăriei şi se pune steagul acolo şi nu mai e pe faţada clădirii, iarăşi lucrurile au un alt efect. De aceea, spun eu, nu trebuie să ne jucăm cu astfel de chestiuni.

Aceste simboluri nu lezează interesele generale ale României, nu lezează interesele particulare ale cetăţenilor. Şi nu este vorba despre nici măcar culorile Ungariei, ci este vorba despre un simbol local, un simbol comunitar pentru maghiarii din Harghita şi Covasna. Mai trebuie spus că se face o confuzie involuntară sau voită - nu-mi dau seama - sau aceste două direcţii se amestecă: în lege este reglementată folosirea însemnelor şi simbolurilor altor state. Altceva nu este reglementat. Nimic! Steagul secuiesc nu este nici steagul Ungariei, nici măcar culorile şi simbolurile nu sunt luate din alte zone. Intenţionat, unii încearcă să creeze în mentalul colectiv ideea că steagul secuiesc intră sub incidenţa legii care reglementează simbolurile altor state.

AGERPRES: Un referendum local pe acest subiect ar putea fi o soluţie?

Hunor Kelemen: Nu ştiu dacă prin legea actuală a referendumului se poate ajunge la o astfel de soluţie. Oricum, ar fi din punct de vedere emoţional o susţinere puternică dacă oamenii ar spune acest lucru, aşa cum cunosc eu spiritele şi dorinţa oamenilor din acea zonă. Dar, cred că, înainte de referendum, ar trebui să ne gândim toţi ce vrem să facem cu această ţară, cu toate problemele specifice din toate zonele, indiferent dacă sunt etnice sau regionale. Nu poţi să aplici dubla măsură. Nu poţi să spui că în 39 de judeţe lucrurile sunt clare, iar în Harghita şi Covasna ceea ce se poate la Braşov şi Bistriţa, la Cluj sau la Neamţ, la Iaşi şi Constanţa nu se poate şi aici. Dacă această impresie se adânceşte, atunci se poate spune că statul îi tratează pe maghiarii din Harghita şi Covasna ca şi cetăţeni de rangul doi, trei, patru şi nu ca şi cetăţeni de acelaşi rang cu ceilalţi.

AGERPRES: Aţi declarat recent, pentru un cotidian maghiar, că politicienii români vă consideră "cetăţeni de mâna a doua". La acest aspect vă refereaţi?

Hunor Kelemen: Eu vorbeam atunci de amendarea Constituţiei. Un alt subiect care, într-un fel, se leagă cu acesta. Am spus că până când maghiarii din România nu se simt cetăţeni de acelaşi rang cu românii va apărea această problemă. Până când românii nu sunt convinşi că şi maghiarul din România este un cetăţean loial şi doreşte binele ţării şi contribuie la construcţia societăţii din România, până atunci, tot timpul vor apărea aceste probleme. Până când românii au această frică - iar pentru mine este greu de explicat în secolul al XXI-lea - că pierd ceva din ţara aceasta, până atunci sigur că vor apărea aceste probleme. Până când unii insistă şi spun că prin stat naţional se înţelege că toţi sunt români şi etnia nu contează, limba nu contează. Până când există acest sentiment undeva în comunitatea maghiară şi apare şi din partea românilor câte un impuls, din când în când, din partea naţionaliştilor, extremiştilor, această problemă va exista.

AGERPRES: Nu credeţi că "frica românilor" de care vorbiţi este întreţinută şi de declaraţiile venite dinspre autorităţile din Ungaria?

Hunor Kelemen: Autorităţile din Ungaria, cei care deţin Puterea, fiindcă eu nu vorbesc de extremiştii maghiari sau de curentele extremiste, nu au spus că nu recunosc România, teritoriile care fac parte din această ţară şi niciodată nu au formulat revendicări. Când vorbim despre drepturi pentru maghiarii din România, într-adevăr, acolo există o susţinere pentru tot ceea ce dorim noi, pentru tot ce milităm noi, fiindcă asta este în Constituţia Ungariei şi în mentalitatea de acolo. Când comunităţile maghiare din România sau din alte state din jurul Ungariei au un anumit deziderat pentru drepturile lor, pentru drepturile lingvistice, atunci Ungaria susţine aceste drepturi. Dar, nu aţi văzut nicio declaraţie şi nimeni nu poate să-mi arate nicio declaraţie în care cineva spune "vrem teritoriile înapoi", aşa ceva nu există din partea celor care deţin Puterea, nici din partea noastră. Şi aici există o confuzie. Eu am spus de fiecare dată: nu discutăm şi nu am cerut modificarea sintagmelor din articolul 1 din Constituţie care se referă la statul indivizibil şi statul unitar. Am discutat doar sintagma de stat naţional. Lucrurile trebuie separate. Statul indivizibil e un lucru, stat naţional este altul. Nu sunt legate organic şi logic. Şi un stat unde există multe etnii şi sunt recunoscute minorităţile naţionale sunt state unitare şi indivizibile.


AGERPRES: Un proiect de revizuire a Constituţiei îl veţi susţine numai dacă va fi schimbat articolul 1, în care apare sintagma de "stat naţional"?

Hunor Kelemen: Vedeţi, nu poate fi modificat acel articol. Există un alt articol în Constituţie care interzice amendarea anumitor prevederi din Constituţia actuală, inclusiv a articolului 1, forma de guvernare, de organizare a statului. Deci, nu se poate pune în discuţie nici măcar monarhia, dacă nu modificăm acel articol care interzice amendarea anumitor articole. Prima dată trebuie eliminat acel articol care interzice amendarea anumitor prevederi, trebuie să intre Constituţia în vigoare, iar apoi să faci o nouă amendare. Din punctul nostru de vedere, acel articol a fost o greşeală, fiindcă şi Constituţia României şi alte Constituţii au fost făcute de om, de politicieni. Aşa cum omul a făcut Constituţia, omul trebuie să aibă posibilitatea, toţi cetăţenii României, să modifice orice articol. Nu este dată de la Sfântul Duh Constituţia noastră. De aceea, am spus că este o greşeală să interzici pentru generaţiile viitoare să modifice anumite chestiuni din Constituţie. Noi vom ridica acest subiect şi considerăm că acest articol nu interzice să introduci în dezbatere publică un anumit subiect. Aşa cum unii vor să introducă dezbaterea despre monarhie, aşa poţi să introduci şi alte teme. Printr-un singur pas, nu ai cum să modifici sintagma "stat naţional" din Constituţia României, dar asta nu te împiedică să introduci subiectul în dezbatere şi să susţii cauza.


AGERPRES: În contextul în care există o majoritate parlamentară cu o anumită orientare, cu o anumită viziune în această privinţă, credeţi că demersul dvs va avea succes?

Hunor Kelemen: Nu este vorba despre o orientare ideologică. Aici văd că există un consens aproape naţional. Aici este vorba despre o mentalitate colectivă care trebuie să se obişnuiască cu astfel de dezbateri şi cu realitatea din societatea românească. Nici PDL nu a agreat această idee, chiar preşedintele Traian Băsescu ştiu că era la un moment dat supărat, când noi eram la guvernare cu PDL. Ştiu că la un moment dat Preşedinţia a iniţiat o amendare a Constituţiei care viza, în primul rând, reducerea numărului de parlamentari şi noi chiar am depus amendamente la articolul 1, fiindcă nu poţi să spui că dacă ajunge în Parlament amendarea Constituţiei ai dreptul să depui amendamente doar acolo unde doreşte o instituţie sau o persoană, restul este tabu. Deci, nici acolo (la PDL - n.r.) nu a existat o deschidere mai mare. Este vorba despre o mentalitate colectivă care, încet-încet, trebuie să se obişnuiască cu această realitate.


AGERPRES: Faptul că nu s-a acceptat amendarea articolului 1 din Constituţie a dus şi la inexistenţa unei coaliţii de guvernare din care să facă parte şi UDMR?


Hunor Kelemen: Nu aşa era discuţia, că nu au acceptat amendarea. Noi am avut nişte discuţii cu USL, în perioada 2012, dar am avut şi în 2011 şi în 2010. Dialogul a existat tot timpul. Şi în 2012, după ce au preluat ei Puterea, am avut nişte discuţii în care nu s-a pus niciodată problema amendării Constituţiei. Am ajuns la o înţelegere, care este deja cunoscută şi în forma scrisă. A venit ziua de 9 decembrie, anunţul premierului Ponta, răspunsul meu şi apoi la două-trei zile distanţă a venit momentul în care ne-am aşezat la masă. Şi atunci, a venit şi Voiculescu (conservatorul Dan Voiculescu - n.r.) la şedinţă. Antonescu (preşedintele PNL, Crin Antonescu - n.r.) i-a dat cuvântul lui Voiculescu, parcă era purtătorul de cuvânt al USL-ului sau în primul rând al PNL-ului. Voiculescu a explicat ce credea de cuviinţă, sunt convins că înainte a discutat cu PNL, cel puţin. Şi a zis: "Sunt două condiţii să intraţi la guvernare: să susţineţi candidatul USL la alegerile prezidenţiale, adică pe Antonescu".

AGERPRES: Lucru pe care l-aţi acceptat?

Hunor Kelemen: Am acceptat. Şi a mai zis: "Să nu introduceţi amendarea articolului 1 din Constituţie şi să recunoaşteţi public articolul 1". Eu am spus: "Dragii mei colegi, condiţia să susţinem candidatul USL dacă suntem în coaliţie este ok. Asta este! Nu este nicio problemă, este un lucru absolut firesc. Dar, teste de loialitate, direcţii, ce avem voie să spunem şi ce nu, nu acceptăm". Ei ne-au întrebat ce dorim noi şi noi am spus că cerem portofolii. Dar nu asta era problema, ştiam foarte bine că şi fără noi exista majoritate, nu suntem cretini. Dar, eu am considerat că această abordare din partea colegilor a fost una, din punct de vedere politic, neacceptabilă. Eu nu pot să accept teste de loialitate, când părinţii mei, bunicii, străbunicii mei au trăit acolo, în Harghita, Covasna, în România, au contribuit la dezvoltarea societăţii şi sunt toţi maghiarii oameni loiali, plătesc impozite, muncesc.

Era mult mai corect dacă venea Antonescu - fiindcă atunci când noi am discutat cu USL nu a participat la nicio discuţie Voiculescu - şi ca între bărbaţi spunea: "Hunor, uite care este situaţia, avem o majoritate supradimensionată, nu avem nevoie de voi, există probleme în partid că dacă intraţi voi echilibrul se destramă. Hai să uităm ce am discutat noi până acum. Intrăm noi la guvernare, voi în Opoziţie, dar asta nu înseamnă că nu va exista dialog sau că problemele voastre specifice nu vor fi abordate de Guvern în mod deschis, corect". Atunci, spuneam şi eu: "Dragul meu Crin, nu am ce să fac, accept acest lucru, fiindcă asta a fost dorinţa electoratului". Asta ar fi fost o discuţie cinstită şi corectă. Dar să vii cu Voiculescu şi să găseşti pretexte, asta m-a deranjat, ci nu că nu am intrat la guvernare. Noi nu ne-am aşezat la masă şi am spus că au 70%, iar noi vrem să intrăm la guvernare şi mai cerem şi modificarea articolului 1 din Constituţie, ar fi fost o tâmpenie. Nu am venit nici noi de pe Lună.

AGERPRES: Spuneaţi că nici colegii de guvernare din PDL şi nici preşedintele Traian Băsescu nu au părut încântaţi de dorinţa dumneavoastră de a se schimba articolul 1 din Constituţie. V-au adus argumente?

Hunor Kelemen: Aici este o chestiune de mentalitate colectivă, o chestiune simbolică pentru majoritatea românilor. Argumente raţionale este greu să aduci în aceste momente. Nu poţi modifica acest articol din Constituţie, pentru că este interzis printr-un alt articol, dar o dezbatere nu strică într-o societate democratică, indiferent dacă tu eşti de acord cu subiectul sau nu. Cam asta era abordarea până acum. A apărut, în acest moment, o altă abordare din partea USL, exprimată de Voiculescu, căci nu vreau să generalizez că tot USL-ul este o apă şi un pământ, care dorea să interzică o discuţie despre acest subiect. Ceea ce nu se poate. De aceea, am ieşit din comunism şi din dictatură, ca să nu existe subiecte tabu, indiferent dacă îţi plac sau nu.

AGERPRES: Întorcându-mă la declaraţiile oficialului din Ungaria, dumneavoastră consideraţi că ambasadorul Ungariei la Bucureşti şi-a depăşit atribuţiile date de mandatul său prin reacţiile avute pe acest subiect?

Hunor Kelemen: Eu nu ştiu care era mandatul lui. Dacă el a primit din partea MAE ungar instrucţiuni să meargă să spună ceea ce a zis şi să participe la dezbaterile din toate posturile tv la care a reuşit să ajungă într-o seară, atunci nu a depăşit mandatul. Dacă nu avea aceste instrucţiuni, situaţia este alta. Oricum, ideea de a merge la dezbateri cu Corneliu Vadim Tudor şi cu toţi participanţii la dezbateri ca şi ambasador şi să alergi dintr-un studio în altul nu este ceva obişnuit şi nu cred că trebuia să facă acest lucru. Dar, nu ştiu care erau instrucţiunile de la Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria. Eu, până acum, nu am văzut niciun ambasador, nici pe cel al SUA, nici din alte state, care să alerge din studio în studio.


AGERPRES: Credeţi că dacă ar fi fost adoptat statutul minorităţilor situaţia ar fi fost alta?

Hunor Kelemen: Este greu de răspuns. Când cineva vrea să folosească cartea maghiară sau naţionalismul sau extremismul, indiferent din ce parte, găseşte pretexte şi găseşte ceva de care să se agaţe. Oricum, dacă ar fi fost adoptată legea minorităţilor, lucrurile din foarte multe puncte de vedere ar fi intrat într-o altă zonă şi erau mult mai uşor de controlat. Spre exemplu, în cazul folosirii limbii, al instituţiilor, şcolilor, pentru a păstra identitatea culturală, nu mai avea nicio treabă Guvernul, nu mai puteai să arunci vina pe guvernanţi sau pe majorităţile din autorităţile locale, fiindcă era totul în zona comunităţilor. Atunci, nu poţi da vina pe celălalt. Până la urmă, UDMR nu este un partid politic, nu reprezintă stânga sau dreapta din comunitatea maghiară. Este o uniune care reprezintă maghiarii din România şi la ultimele alegeri parlamentare şi locale a primit voturile maghiarilor din România într-o proporţie foarte mare. Asta înseamnă că în spatele UDMR există voinţa şi sprijinul comunităţii maghiare.

AGERPRES: Aveţi vreo speranţă că va fi adoptată legea minorităţilor naţionale în următorii patru ani?

Hunor Kelemen: Dacă în perioada în care eram la guvernare, e adevărat că nu aveam o majoritate prea consistentă şi aveam probleme cu migraţia, nu am reuşit să o trecem prin Parlament, atunci vă daţi seama că dacă suntem în Opoziţie şi există o majoritate parlamentară de 70%, atunci nu ai cum să spui că da, vom avea succes acum. Se poate face un alt lucru, se poate castra această lege, în aşa fel încât să nu mai aibă nimic de-a face cu proiectul iniţiat de Călin Popescu-Tăriceanu, fiindcă a fost un proiect al Guvernului, nu al grupului UDMR. Sau, se poate respinge fără nicio problemă, să dai un vot ca să nu mai fie pe ordinea de zi. Noi ne vom spune punctul nostru de vedere, dar, cum există o majoritate fără noi, eu trebuie să fiu foarte sincer şi cinstit, o majoritate de 70% are posibilitatea să ia o decizie de orice natură. Şi aceste decizii, dacă se încadrează în limitele constituţionale, nu pot fi schimbate de nimeni, nici de Bruxelles, nici de Washington. Dincolo de Putere, sunt anumite chestiuni care necesită dialog, inclusiv cea a minorităţilor naţionale. Nu trebuie aruncată chestiunea drepturilor minorităţilor naţionale în lupta dintre stânga şi dreapta, între cei care se află la Putere şi cei aflaţi în Opoziţie. Până la urmă, este vorba despre întreaga societate românească, despre sănătatea, liniştea şi echilibrul din societate.


AGERPRES: Un impact asupra întregii societăţi îl are şi proiectul de reorganizare administrativ-teritorială. Care este varianta de regionalizare pe care UDMR ar accepta-o?

Hunor Kelemen: Noi am avut un proiect cu 16 regiuni, despre care noi credem că ar fi fost şi este un proiect corect. Ok, pot fi găsite şi alte variante corecte, cu 12, cu 13, cu 14, dar important este să avem regiuni coerente şi cu posibilitatea de dezvoltare armonioasă în interiorul lor. După analizele noastre, pe baze statistice, undeva la trei-patru judeţe ar trebui să formeze o singură regiune. Acesta ar fi numărul corect. De aceea, noi spunem că această încăpăţânare de a sta cu opt regiuni este o greşeală, pentru că, vrem, nu vrem, trebuie să recunoaştem că a fost un eşec. Cele opt regiuni de dezvoltare înseamnă un eşec pentru România. Întrebarea care este? Vrei să recunoşti că este un eşec sau vrei să pui sub preş toate problemele şi spui că, de fapt, există o singură problemă - să dai acestor regiuni competenţe administrative şi să recunoşti, prin Constituţie, că sunt unităţi administrative, deci au statut juridic?

În interiorul acestor regiuni există probleme mult mai serioase, mult mai dure. Nu a existat o gândire logică, coerentă. În acest moment, în interiorul regiunilor vezi o distanţare între anumite judeţe fiindcă au posibilităţi economice diferite, unele dintre ele sunt mult mai dezvoltate şi distanţa de dezvoltare dintre ele creşte. Argumentând că dacă deschidem discuţia nu mai putem opri şi va fi un dezastru înseamnă că nu ai încredere în capacitatea ta de lider de a găsi argumente şi de a căuta soluţii mai bune pentru România, pentru comunităţile locale. Spre exemplu, Harghita şi Covasna faţă de Braşov şi Sibiu nu vor avea niciodată nicio şansă. Braşovul şi Sibiul sunt oraşe mult mai puternice, se dezvoltă mai rapid, Harghita, Covasna şi Mureş se dezvoltă mult mai încet şi, astfel, creşte diferenţa. Sau Vrancea şi Constanţa, ele sunt două judeţe cu posibilităţi diferite. Constanţa se dezvoltă, Vrancea rămâne în urmă, iar această diferenţă va creşte. La fel şi în cazul Cluj şi Oradea. Sunt probleme şi în Moldova, în regiunea nord-est. Aproape toate regiunile, poate mai puţin Bucureşti - Ilfov, sunt catastrofale din acest punct de vedere şi ar trebui modificate.

De aceea, noi vom insista pe o gândire mult mai apropiată de realitatea din societate şi pe posibilitatea de a asigura o dezvoltare armonioasă între judeţele din aceeaşi regiune de dezvoltare. Argumentele noastre vor fi în acest sens, argumente economice, sociale, posibilitatea de a asigura resurse pentru creştere şi şanse egale pentru fiecare judeţ din interiorul regiunilor de dezvoltare. Pe 20 februarie vom avea o primă întâlnire cu colegii noştri din autorităţile locale. Noi avem în interiorul UDMR trei comisii pentru autorităţile locale şi vom începe pe 20 februarie o consultare cu ei. După aceea, pe 1 martie, va fi o consultare cu toţi cei din structurile administrative locale, iar apoi în grupurile parlamentare, în aşa fel încât până în aprilie să avem exact ceea ce gândim noi despre aceste regiuni de dezvoltare şi cum ar trebui să se meargă mai departe. Sigur, proiectul nostru cu 16 regiuni există şi nu spun că este singura noastră ofertă.

AGERPRES: Este deschis USL la dialog pe acest subiect? Aţi avut discuţii cu liderii USL?

Hunor Kelemen: Nu am avut astfel de discuţii cu ei în ultima perioadă. Eu văd fel de fel de reacţii şi declaraţii care pentru mine, în acest moment, înseamnă că nici ei nu ştiu ce vor să facă. Eu am văzut şi declaraţii că trebuie să rămână aşa cum sunt cele opt regiuni, că dacă deschidem va fi o catastrofă, vine sfârşitul lumii, nu mai controlăm dezbaterile. Am văzut şi declaraţii din interiorul arcului guvernamental care spun că trebuie să avem curajul să discutăm şi alte variante decât eşecul cu care stăm în braţe acum.


AGERPRES: Dacă se va păstra varianta cu opt regiuni, înţelegem că UDMR nu o va susţine în niciun caz?

Hunor Kelemen: Şi ce dacă nu o vom susţine? Au 70%! Fac ce vor cu ţara asta! Sigur că eu nu sunt dispus să susţin un eşec despre care ştiu că va fi un eşec şi mai mare pe viitor. Dar, şi dacă susţin şi dacă nu, tot acelaşi lucru este. Ei au posibilitatea să facă ce doresc cu 70% în Parlament.


AGERPRES: Dar pe subiectul revizuirii Constituţiei în ansamblu există discuţii cu USL?

Hunor Kelemen: Încă nu există nicio discuţie. După ce se vor forma acele comisii care se vor ocupa de amendarea Constituţiei şi de reforma electorală, vor începe discuţiile pe acest subiect. Până acum, nu am avut discuţii, nici nu era cazul şi nici nu a existat o astfel de iniţiativă.


AGERPRES: În cazul revizuirii Constituţiei, UDMR ar fi de acord cu modificarea atribuţiilor preşedintelui României?

Hunor Kelemen: Absolut! Trebuie modificate aceste atribuţii. Aici, trebuie să evităm suprapunerile între preşedinte - şi nu vorbesc despre Băsescu sau altul, ci de instituţie - şi Executiv. Aşa cum nu este bine nici să aibă Guvernul posibilitatea de a legifera, aşa cum a făcut până acum - inclusiv în guvernele din care am făcut noi parte, recunosc -, prin instrumente precum ordonanţa de urgenţă, ordonanţă şi asumarea răspunderii. De aceea, eu spun că singura variantă este să fie restricţionat prin Constituţie, ca să nu mai ai posibilitatea de a legifera fără Parlament. Nu ministrul se duce acasă în colegii, ci parlamentarii se duc şi ei trebuie să explice acasă ce s-a întâmplat, de ce s-a luat o decizie, când, de fapt, de cele mai multe ori ei nici nu au fost consultaţi. Şi nu vorbesc doar de Guvernul actual, vorbesc de toate guvernele. Guvernul legiferează într-o mare veselie şi Parlamentul este pus între paranteze.

Şi în cazul preşedintelui trebuie văzut, de exemplu, dacă nu există o majoritate rezultată în urma alegerilor de 50% plus unu, atunci el nu trebuie să aibă posibilitatea de a medita. Dacă cineva vine cu o majoritate, o coaliţie, trebuie să-i dai şansa de a forma Guvernul. Începând de la acest aspect şi până la politica externă, până la politica de apărare totul trebuie clarificat. Asta nu înseamnă că nu trebuie să aibă preşedintele atribuţii, dar suprapunerile trebuie evitate. Şi trebuie evitate acele situaţii când există posibilitatea de a interpreta Constituţia cum doreşti tu.


AGERPRES: Să înţelegem că UDMR pledează, mai degrabă, pentru o republică parlamentară?

Hunor Kelemen: Dacă ar fi după mine, eu aş opta pentru o republică parlamentară. Şi o să spun acum un lucru care este uşor contradictoriu: să fie preşedintele ales în mod direct, fiindcă se întâmplă şi în alte state, în Austria, dar atribuţiile să fie nu spun reduse, limitate, ci clarificate. Există astfel de state în UE. Este greu de conceput, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să cauţi o soluţie. Spun acest lucru pentru că românilor le place să aleagă preşedintele. Dacă preşedintele are o legitimitate mare, dar asta depinde de alegeri, logic este să dai atribuţii foarte puternice, dar tot aşa de logic poţi să te gândeşti că dai atribuţii clare, nu neapărat toată Puterea. Se poate merge şi spre o altă variantă, pe care eu nu o agreez şi nu o susţin, şi anume să alegem preşedintele în mod direct şi acela este cel care conduce ţara. Este sistemul prezidenţial clasic, dar eu nu cred că pentru România asta este o soluţie. Eu aş căuta undeva o soluţie apropiată de Austria, de Finlanda.

AGERPRES: Consideraţi că în acest moment preşedintele României are o prea mare putere?

Hunor Kelemen: Depinde cum abordăm subiectul. Şi Emil Constantinescu avea aceeaşi putere constituţională ca şi preşedintele Traian Băsescu, depinde cum abordezi Constituţia şi ce vrei să faci cu această putere, cum poţi să o foloseşti. Este un preşedinte care se implică şi în ce are treabă şi în ceea ce nu, este un preşedinte care caută mediere în societate sau este un preşedinte care vrea să îşi impună voinţa cu orice preţ? Depinde de preşedinte. De aceea, nu este ok Constituţia noastră, pentru că dă posibilitatea de a interpreta în mod diferit. Constantinescu, structural, cultural, mental, nu era un om care vroia să fie peste tot şi doar ceea ce doreşte el să fie adevărul. Băsescu este un alt gen de om, fără să fac aprecieri care este omul mai potrivit pentru România. Dar, nu este corect să fie lăsată la opţiunea omului care a ajuns preşedinte. Constituţia trebuie să fie clară din acest punct de vedere.

AGERPRES: Sunteţi de acord şi cu ideea că procurorii-şefi nu ar trebui să fie numiţi de preşedinte?

Hunor Kelemen: Eu cred că procurorii trebuie să facă parte din Executiv, aşa cum se întâmplă în multe state.


AGERPRES: Aţi vrea ca ei să fie numiţi de Executiv?

Hunor Kelemen: Să fie numiţi de Executiv, dar după o selecţie şi o propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii, via ministrul Justiţiei. Să nu creăm impresia că procurorul este stat în stat. Procurorul reprezintă statul, iar statul este reprezentat în primul rând de Executiv, fiindcă Parlamentul este altceva, el îi reprezintă pe toţi cetăţenii. Procurorul este cel care apară statul şi interesele statului, el este cel care acuză atunci când cineva a încălcat legea şi apără legea şi interesele statului. Aşa cum în statele vecine, în UE, procuratura ţine de Executiv, de Ministerul Justiţiei şi aici trebuie să găsim o soluţie mai apropiată.

AGERPRES: Şi atunci cum se elimină ideea de politizare a numirilor?

Hunor Kelemen: Păi acum este eliminată? Acum nu este nici aşa, nici aşa. Acum nu avem capacitatea să punem un procuror general şi un procuror-şef la DNA. Deci, astfel de situaţii trebuie evitate fiindcă de aceea credibilitatea noastră este tot timpul în suferinţă. Nu avem soluţii constituţionale clare, transparente. Asta este problema uriaşă. La noi, fiecare vrea să fie stat în stat. Ministerul de Finanţe vrea să fie stat în stat, el se uită la toţi cetăţenii şi la primari şi la miniştri ca la nişte infractori care nu au capacitatea de a gestiona banul public, doar el ar trebui să spună cum este cu bugetul. Justiţia, stat în stat. Dacă îi întrebaţi pe oameni şi nu pe politicieni ce părere au despre justiţie, veţi vedea că părerea este catastrofală, din păcate.

AGERPRES: Credeţi că ar trebui schimbat şi modul în care sunt numiţi membrii Curţii Constituţionale?

Hunor Kelemen: Nu ştiu, trebuie văzut unde aşezăm CCR. Eu cred că varianta cea mai bună este să rămână acolo unde este, dar în ceea ce-i priveşte pe judecătorii Curţii ar trebui să găsim nişte reguli puţin mai stricte. Eu nu spun că oameni care au făcut politică nu au ce căuta la CCR, fiindcă asta ar fi o ipocrizie, dar cei care ajung la CCR ar trebui să aibă totuşi experienţă profesională foarte mare şi măcar cu trei ani înainte să intre în Curte să fie implicaţi în viaţa politică. Sau se poate merge şi pe varianta să lărgeşti Curtea la 13 şi să aduci şi din societatea civilă doi judecători. Eu cred că o Curte Constituţională cu 11 sau cu 13 este funcţională, nu mai mare. În ceea ce priveşte atribuţiile CCR, eu aş gândi la posibilitatea de a face o verificare anterioară, în cazul în care există o astfel de solicitare, înainte să fie votat un proiect de lege. Nu este obligatoriu pentru Parlament, dar măcar îţi dă o idee. Dacă CCR spune că în proiect sunt probleme, tu nu trebuie să ţii cont, dar, dacă ulterior este respinsă legea, tu nu trebuie să spui că nu ai ştiut. Deci, un fel de ante-control, fără să aibă efecte juridice, dar care te ajută să nu faci greşeli. Eu aş susţine o astfel de deschidere. Eu nu spun că aşa cum este CCR este perfectă, dar nici nu cred că în cazul Curţii trebuie totul aruncat în aer.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre eliminarea, în comisia parlamentară juridică, a articolului din statutul senatorilor şi deputaţilor care prevedea că parlamentarii declaraţi incompatibili îşi pot pierde mandatul dacă nu contestă decizia în instanţă?


Hunor Kelemen: Eu cred că regula trebuie să fie regulă pentru toată lumea. Cei care au majoritatea au şi responsabilitatea de a merge într-o anumită direcţie. Eu cred că acea instituţie, care este unică în Europa (ANI - n.r.), trebuie să aibă atribuţii foarte clare şi fără să aibă posibilitatea nimeni să intre în interpretări ale deciziilor. Dar, ea nu face parte din sistemul judiciar. Şi aici este o problemă - dacă nu face parte din sistemul judiciar, atunci, pentru orice om Constituţia asigură dreptul de a ataca deciziile instituţiilor, indiferent că este vorba de Guvern, de autoritatea locală, de Fisc. Şi, dacă nu face parte din sistemul judiciar, atunci trebuie să laşi posibilitatea de a apela la justiţie în orice context. Asta este important, restul este o poveste. Până când nu se poate face o dezbatere calmă, raţională pe acest subiect, nu are rost. Spre exemplu, nu există superimunitate, dar toată lumea vorbea de ea, când nu există deloc superimunitate pentru parlamentari. Orice parlamentar poate fi urmărit penal, poate fi închis.


AGERPRES: Credeţi că ANI ar trebui desfiinţată?

Hunor Kelemen: Eu nu susţin aşa ceva, dar spun că lucrurile care sunt în ceaţă, care creează confuzie, instituţiile care rămân într-o ceaţă şi într-o confuzie, într-o zonă gri, niciodată nu vor funcţiona bine. Trebuie clarificate. Face parte din sistemul judiciar sau nu? Dacă vrem, o putem introduce în sistemul judiciar. Şi asta este o soluţie, dar trebuie o decizie. Sau, dacă nu face parte din sistemul judiciar, atunci verifică, constată şi comunică. Dar şi această verificare trebuie văzută cum, pentru că până acum foarte mulţi colegi au spus că au aflat din presă. De fiecare dată problemele apar atunci când ceva nu este reglementat corect.

AGERPRES: Preşedintele Traian Băsescu spunea la Bruxelles că îi îndeamnă pe europarlamentarii români să voteze bugetul UE convenit la Consiliul European din 7 şi 8 februarie. Cum vor vota europarlamentarii UDMR în PE?

Hunor Kelemen: Eu am vorbit cu Iuliu Winkler şi cu colegii mei. Noi nu avem o decizie formală deocamdată şi nici nu ştiu dacă vom lua o decizie formală. În primul rând, este vorba despre bugetul pentru perioada 2014-2020 şi să spui că un buget multianual, aşa cum a fost stabilit, este ok, înseamnă că deja tu eşti convins şi dai semnalul că această criză economică va dura cel puţin până în 2020. Reduci cu câteva zeci de miliarde de euro bugetul şi deja semnalul tău este că rămâne toată UE, până în 2020, fără şansa de a avea o creştere. În ceea ce priveşte bugetul României, aici eu cred că lucrurile pot şi vor fi discutate mult şi bine. Mă gândesc la suma globală, care pentru România poate fi acceptată. Nu este o sumă care trebuie respinsă din start. Eu aş fi bucuros să avem şansa, capacitatea de a absorbi aceste fonduri sută la sută şi asta ar fi pentru România o dezvoltare. Eu sunt convins că dacă toţi şefii de stat şi de guverne când s-au dus acasă au spus că au câştigat, atunci va trece şi de PE, fiindcă nimeni nu îşi permite acolo unde are majoritate acasă şi prin europarlamentari să voteze altfel. Eu încă nu am văzut pe niciun şef de stat şi de guvern care s-a dus acasă şi a spus: "Am pierdut. Am ratat", cu toate că s-au tăiat zeci de miliarde. S-a tăiat enorm de mult, dar toată lumea a câştigat. Deci, din acest punct de vedere, suntem în Caragiale. A câştigat şi România, au câştigat şi Ungaria şi Polonia şi Germania şi Spania, toată lumea a câştigat după ce s-a tăiat.

 

AGERPRES

Atenţie! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.