Kelemen Hunor

A trecut vremea statelor naţionale; minorităţile nu se simt cetăţeni de acelaşi rang cu românii

06.02.2013 | Actualitate politică
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


A trecut vremea statelor naţionale; minorităţile nu se simt cetăţeni de acelaşi rang cu românii

Sintagma de stat naţional trebuie eliminată din Constituţie, declară într-un interviu la RFI preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. El spune că din cauza acestei formule prezente în articolul 1 din legea fundamentală, maghiarii din ţară nu se simt egali cu românii, fiind "eliminaţi din Constituţie şi din stat, în principiu". Kelemen Hunor mai afirmă că dacă nu se ajunge până în octombrie la un referendum, atunci amendarea Constituţiei este "compromisă".

Kelemen Hunor nu se aşteaptă să ajungă la un compromis cu Puterea actuală privind eliminarea sintagmei de "stat naţional" din Constituţie: "Nu, eu sunt convins că nu, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să pui în discuţie anumite chestiuni, subiecte, care din punctul nostru de vedere, trebuie discutate la nivelul societăţii. Aici vorbim doar de sintagma de "stat naţional". Niciodată nu am pus în discuţie şi nu punem în discuţie celelalte definiţii, "stat unitar şi indivizibil". Sunt convins că în acest moment, societatea românească şi clasa politică nu este pregătită pentru o astfel de schimbare, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să aduci argumente, că nu trebuie să explici de ce a trecut vremea statelor naţionale şi de ce minorităţile naţionale nu se simt cetăţeni de acelaşi rang cu românii, când din definiţie deja sunt eliminaţi din Constituţie şi din stat, în principiu, sigur, nu vorbim de altă eliminare, dar nu sunt trataţi ca cetăţeni cu acelaşi rang ca ceilalţi".

Întrebat dacă minoritatea maghiară din România se simte discriminată de sintagma de "stat naţional", preşedintele UDMR a răspuns: "Dacă staţi de vorbă şi faceţi un sondaj, dacă vă plimbaţi un pic prin zonele unde trăiesc maghiarii, veţi vedea care este abordarea lor. Da, aşa este! În acelaşi timp sunt convins că românii nu vor fi mai puţin fericiţi sau nu vor avea mai puţine şanse în viaţă, dacă noi discutăm aceste aspecte şi eventual, într-o perspectivă nu prea lungă, chiar ne gândim la o reformă în această privinţă".

"Dacă nu se ajunge la o amendare a acestui articol, se pot găsi în alte articole formulări prin care într-un fel comunităţile minorităţilor naţionale, minorităţile etnice, cetăţenii de orice altă etnie vor fi recunoscuţi de statul român şi vor fi susţinuţi şi drepturile lor vor fi apărate. Deci de data asta, eu cred că există foarte multe posibilităţi de a discuta şi de a căuta şi alte texte în Constituţie. În acest moment e prematur să spunem că vom vota, nu vom vota, ce vom face la referendum în cazul Constituţiei. Eu cred că dacă câteva aspecte importante vor fi modificate şi clarificate, atunci datoria noastră este să mergem mai departe chiar cu referendum şi cu amendarea Constituţiei, dar nu trebuie să punem căruţa înaintea cailor", afirmă liderul formaţiunii maghiare.
 

Modificarea Constituţiei ar trebui începută "de mâine"
 

Pe de altă parte, Kelemen Hunor crede că e destul timp până în septembrie pentru modificarea Constituţiei, dar consideră că discuţiile ar trebui începute imediat: "Dacă vrei să modifici doar trei-patru-cinci articole, atunci e timp destul. Dacă există un dialog permanent în societatea românească, cu clasa politică, societatea civilă, sfera academică, atunci se poate realiza până în septembrie-octombrie, până la sfârşitul anului, dar începând de mâine ar trebui să lucrăm şi deocamdată aceste comisii şi foruri constituţionale nu au fost înfiinţate".

În opinia sa, "dacă nu se ajunge până în octombrie la un referendum, atunci amendarea Constituţiei este compromisă. Nu se va face în 2014, fiind an electoral, 2015 e an pre-electoral. Ori facem în acest an, dacă suntem convinşi că trebuie amendată Constituţia ori nu se va face. Acest lucru trebuie să fie clar pentru fiecare. Dacă noi spunem că nu e timp, nu e timp, permanent este o scuză foarte ieftină să dăm vina pe timp".
 

UDMR vrea preşedinte ales de cetăţeni
 

Kelemen Hunor spune că "trebuie să păstrăm bicameralismul, dar în aşa fel încât atribuţiile, în afară de votarea bugetului şi votarea sau demiterea Guvernului, să nu mai intre în competenţa ambelor Camere, deci competenţele trebuie clar separate".

În ceea ce priveşte Preşedinţia, liderul UDMR se declară "adeptul alegerilor directe pentru preşedinte, dar cu atribuţii foarte bine definite şi limitate, cum este în Austria, Finlanda, în foarte multe state ale UE".

"Trebuie să ne gândim foarte clar ce facem cu competenţele Guvernului în legătură cu Parlamentul. Eu aş limita Ordonanţele de Urgenţă şi asumarea răspunderii foarte drastic, foarte-foarte drastic! Trebuie să introducem instituţia şi noţiunea moţiunii constructive, care nu înseamnă demiterea Guvernului, dar într-un anumit domeniu, dacă o moţiune constructivă a fost adoptată, atunci Guvernul este obligat să vină cu o propunere legislativă în acel domeniu în sensul moţiunii constructive adoptate. Trebuie un control mai puternic din partea Parlamentului asupra Guvernului", mai afirmă Kelemen Hunor.

Atenţie! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.